E imposibil să nu dai peste tot de ea – pe stradă, în parcuri, pe marginea drumurilor de țară, pe birou, prin buzunare. Este ieftină și poate fi folosită la aproape orice, cu condiția să ai imaginație. Hârtia se degradează repede și din acest punct de vedere nu poluează (prea) mult, dar consumă o resursă naturală extrem de importantă: nu copacii, ci apa.
A produce o tonă de hârtie consumă mai multă apă decât a produce orice altceva – cam 325 de litri de apă sunt utilizați pentru a produce un singur kilogram de hârtie! E drept că sunt tăiați și copaci, dar nu aceasta este principala amenințare la adresa mediului – sursele din care se produce hârtia sunt în cea mai mare parte resturi, precum rumegușul. De asemenea, producția de hârtie poluează aerul și apele curgătoare, eliminând substanțe extrem de periculoase pentru mediu, precum diverși compuși ai clorului și sulfului, metale grele ca mercurul, precum și gaze toxice.
Cum se reciclează?
Simplu: prin mărunțire și topire într-un amestec de apă și diverse substanțe chimice care elimină cernelurile, impuritățile, cleiul (în cazul cărților) și alte materiale (capsele metalice). În prealabil, deșeurile de hârtie sunt separate în funcție de calitate – de la hârtia de imprimantă până la materialul din care se fac cartoanele de ouă. Apoi se adaugă diferite substanțe, în funcție de ce fel de produs trebuie fabricat, iar materialul este „întins” sub forma unor benzi foarte late de hârtie, care sunt lăsate să se usuce. Acestea sunt apoi rulate în suluri și transportate la tipografii, producători de ambalaje etc.
Ce avantaje are reciclarea?
Gropile de gunoi care desfigurează împrejurimile orașelor noastre sunt pline de hârtii și cartoane. Cel puțin o treime din totalitatea deșeurilor pe care le aruncăm sunt din hârtie. Se degradează repede, dar o problemă spinoasă este că oamenii consumă foarte, foarte multă. Se estimează că, pentru a acoperi consumul, industria de specialitate va produce în 2020 în jur de 500 de milioane de tone de hârtie pe an, de la 400 de milioane de tone cât se fabrică în prezent.
Chiar și industria reciclatoare de hârtie se confruntă cu provocări în ceea ce privește protejarea mediului. Tehnologiile moderne au eliminat în mare măsură folosirea unor substanțe toxice precum clorul, însă în acest moment nu există posibilitatea de a recicla hârtia 100% ecologic. Prin comparație cu producerea hârtiei din celuloză virgină, extrasă din surse naturale, reciclarea este însă o soluție mult mai prietenoasă cu mediul: poluarea aerului este astfel redusă cu aproximativ 74% față de producția de hârtie din surse naturale primare, în timp ce poluarea apelor scade cu circa 35%. O tonă de hârtie reciclată înseamnă 17 copaci care nu mai trebuie tăiați, economisind peste 26 de tone de apă și aproape 1,8 tone de combustibil.
Hârtia are o durată de viață redusă; cea de înaltă calitate, cum este hârtia pentru imprimante, poate fi reciclată de maximum 5-7 ori, după care fibrele de celuloză se scurtează prea mult; în acest stadiu, produsul reciclat este de obicei folosit la cartoanele de ouă. Cartonul, pe de altă parte, este produs din celuloză cu fibre scurte, astfel că poate fi reciclat de mai multe ori.
Ce pot să predau pentru reciclare?
Aproape orice fel de hârtie și carton, cu câteva excepții. Tehnologia de reciclare poate elimina cernelurile, agrafele, capsele, cleiul cu care sunt legate cărțile, însă nu și uleiul. Prin urmare, nu se pot recicla hârtiile și cartoanele pătate de ulei sau mâncare. La fel, nu se reciclează hârtiile cerate, plastifiate sau acoperite cu folie de plastic (coperțile revistelor glossy), șervețele sau… alte produse sanitare de hârtie folosite. Cutiile de lapte și sucuri se reciclează separat.